Această plantă având denumirea latină Cynara scolymus, denumită popular şi anghinar este foarte des folosită în tratamentul bolilor de ficat, datorită conţinutului în cinarină, săruri de potasiu şi magneziu şi inulină. Medicamentul „anghirol" extras din anghinare este folosit cu succes de zeci de ani în mai toate ţările din Europa. Frunzele de anghinare au efecte sigure asupra căilor biliare, măresc secreţia biliară, favorizează funcţia rinichilor (creşte diureza), diminuează formarea colesterolului. Anghinarea reduce conţinutul de zahăr în sânge fiind indicată pentru bolnavii de diabet. Mărind considerabil volumul de urină este indicat ceaiul de anghinare pentru tratamentul nefritelor acute, elimină ureea şi alte toxine. Acest ultim aspect foloseşte pentru tratarea urticariilor. în tratamentul bolilor digestive anghinarea este utilă pentru combaterea constipaţiei, a vărsaturilor, în colite şi tratamentul hemoroizilor. Ceaiul de anghinare dă rezultate foarte bune şi (ca adjuvant) în afecţiuni ale inimii, în special în hipertensiune, arterioscleroză şi ischemie coronariană. Tratamentul cu ceai de anghinare este bine să se facă progresiv crescând dozele de la 50 ml până la 500 ml pe zi, pe o perioadă de 20 de zile. Ceaiul se bea cu o jumătate de oră înaintea meselor principale. Trebuie ca bolnavul să stea apoi culcat timp de o jumătate de oră pe partea dreaptă.
Mod de folosire:
Ceai (infuzie):
o lingură de frunze mărunţite de anghinare, se opăreşte cu o jumătate de litru de apă clocotită, se lasă să se răcească, apoi se strecoară. Se poate bea îndulcit cu puţin zahăr sau zaharină. Cantitatea de ceai se consumă în trei porţii zilnice, cu o jumătate de oră înainte de mâncare.
|